IdeoIdeis

Pas cu pas, idee cu idee
 
Cel mai bun spectacol: Trupa MIMESIS, Iasi ("Visul unei nopti de vara" de William Shakespeare)
Cea mai buna actrita in rol principal: Cristina Suteu - Trupa HOOLEELOGANS, Timisoara
Cea mai buna actrita in rol secundar: Catalina Mihai si Alina Caramizaru - Trupa MORPHIA, Craiova
Cel mai bun actor in rol secundar: Alex Varninschi - Trupa MIMESIS, Iasi
Cea mai buna regie: Tudor Lucanu - Trupa MIMESIS, Iasi
Cea mai buna scenografie: Trupa MIMESIS, Iasi
Cea mai buna miscare scenica: Trupa MORPHIA, Craiova
Cea mai buna coloana sonora: Trupa MORPHIA, Craiova
Premiul IDEO IDEIS: YOUNG GIMMICKS (Arad) si actorilor Ioana Ursu si Andrei Popescu - Trupa MIMESIS, Iasi
Premii speciale: Trupa MORPHIA, Craiova

Juriu:

Marcel Iures

Marcel Iures - director Teatrul Act, actor Teatrul Bulandra

Marcel Iures a primit de doua ori titlul de cel mai bun actor de teatru din Romania. Activitatea sa artistica este legata in principal de teatru.Din 1995, Marcel Iures este presedinte al Fundatiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punand bazele primei scene independente de teatru din Romania.

In prezent, el joaca pe scena Teatrului Bulandra (Bucuresti) in piesa "Henric al IV-lea" de Luigi Pirandello, in regia lui Liviu Ciulei, precum si la Teatrul Act in trei piese regizate de Alexandru Dabija: "Creatorul de Teatru" (de Thomas Bernhard), "Ultima banda a lui Krapp" (de Samuel Beckett) si "Capra sau Cine e Sylvia?" (de Edward Albee). Cele mai importante roluri in teatru: "Richard al II-lea", "Richard al III-lea" (regizata de Mihai Maniutiu), "Hamlet" (regizata de Liviu Ciulei), "Caligula" de Albert Camus (regizata de Mihai Maniutiu).

La Teatrul ACT a mai jucat in piesa "Cetatea Soarelui" (in regia lui Mihai Maniutiu).Cariera internationala a lui Marcel Iures este legata de cateva roluri in filme, dintre care cele mai cunoscute:Amen, Razboiul lui Tom Hart, Misiune: Imposibila, Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirului si Pacificatorul.

Performantele sale artistice in domeniul teatral sunt legate si de importante roluri in teatrul de televiziune (inainte de 1990) si in teatrul radiofonic national.Din 2004 este presedintele Festivalului International de Film Independent "Anonimul".in 2006, a dublat in romana vocea lui Doc Hudson, in productia Pixar/Disney Masini.in 2007 semneaza lectura audio-book-ului Humanitas "Remember-Mateiu Caragiale".

Premii, Nominalizari: Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 1992-1993), pentru rolul din spectacolul "Richard III" de W. Shakespear;Premiul UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 1997-1998), pentru rolul titular din spectacolul "Richard al II-lea" de W. Shakespeare;

Premiul UNITER pentru cel mai bun actor (stagiunea 2000-2001), pentru rolul Bruscon din spectacolul "Creatorul de teatru" de Thomas Bernhard ;Premiul UNITER de excelenta (stagiunea 2002-2003): Marcel Iures, fondatorul Teatrului Act - catalizator al miscarii teatrale independente;Nominalizare British Theatre Awards in TNA - Manchester si Manchester Evening Awards.

Adrian Titieni

Adrian Titieni - conf.univ.dr. UNATC

Adrian Titieni a absolvit, in 1988, cursurile Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica, Bucuresti - clasa profesorului Mircea Albulescu, iar in 2003, cursurile postuniversitare de Regie si Montaj Film si TV, la aceeasi universitate.Timp de doi ani (1993-1994), a lucrat in TVR ca realizator in cadrul Departamentului Educatie-stiinta iar in perioada 1996-1997, a fost consilier la departamentul de Relatii Publice al Presedintiei Romaniei.

A fost director al Studioului Cassandra (U.N.A.T.C.) in perioada 1999-2000 si este membru fondator al Fundatiei Romane pentru Educatie si Educatori. Din 1989 pana in prezent, este conferentiar doctor universitar.Ca actor in filme tv, Adrian a jucat rolul primarului, Ca actor al Teatrului National Bucuresti, Adrian Titieni a fost Harap Alb, in spectacolul dupa basmul omonim regizat de Grigore Gonta (1983-1990), Charimus, in spectacolul "Fata din Andros", in regia lui Grigore Gonta (1985-1987), Aumerle in "Richard al II-lea", in regia Mihai Maniutiu (1998-2000).

A mai jucat in "Clovnii", in regia lui Mihai Malaimare, si in "Tamerlan cel Mare", in regia lui Victor Ioan Frunza. in 1987-1988, la Studioul Casandra, a fost inspectorul de politie din "Capul de ratoi", regizat de MC Ranin, si tatal, in "Stess", in regia lui Mircea Albulescu. Tot in 1987, a interpretat rolul Brighela, in "Sluga la doi stapani", in regia lui Tudor Marascu. La Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiesti, Adrian Titieni a fost Fabrizio, in "Hangita", regia Florin Zamfirescu si politistul, in "Victimele datoriei", regia Mircea Albulescu, la Teatrul "L. S. Bulandra", Charles, in "Victor sau copiii la putere", regia Gelu Colceag si Camile, in "1794", regia Alexandru Darie, la Teatrul Nottara, Gavrilescu, in "Cazul Gavrilescu", regia Gelu Colceag, la Teatrul Odeon, Oreste, in "Electra dragostea mea", regia Gelu Colceag.

La Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu, a jucat in rolul lui Figaro, in "Nunta lui Figaro", regia MC Ranin, la Teatrul Act, fiul, in "Cetatea Soarelui", regia Mihai Maniutiu, la Teatrul National din Constanta, Miroiu, in "Steaua fara nume“, regia Anca Colteanu etc. A jucat alaturi de "Trupa pe butoaie" (1994-1995), interpretand rolul Faust, in "Faust", regia Victor Ioan Frunza.

Voicu Radescu

Voicu Radescu - director Teatrul "Luni", GreenHours

Voicu Radescu este din anul 1994 directorul teatrului "Luni" de la Green Hours. Unde se simte foarte bine. Asa ca din nou impotriva vantului,(muncind insa din greu de-acuma), isi conduce de 11 ani "afacerea", cat mai independent cu putinta, impotrivindu-se intre altele, legilor scrise si nescrise ale profitului, de pe pozitia unui ONG care nu este.

Considera in continuare ca actiunea perseverenta de preparare a cocktail-ului arta-alimentatie publica-cultura (Nu de birt. si nici de salon!) de la Green, este benefica publicului-clientela si artistilor, precum si societatii in general. (Sie insusi in acelasi timp, nelasandu-l sa-si uite tineretea si intretinandu-l - chiar in masura in care a facut ceva cam prea multa burta - sic!). isi doreste, si datorita firii sale pozitive spera, sa reziste cu compromisuri cat mai mici - si fara compromitere, inca multa vreme, fortelor centrifuge, centripete, si a care / cate or mai actiona tot mai puternica presiune a "alinierii", pe care o resimte si a resimtit-o prin toate societatile si oranduirile sociale prin care a trecut.

Ana Margineanu

Ana Margineanu - regizor Teatrul Foarte Mic

Ana Margieanu este o tanara regizoare, apartinand unei noi generatii si unui nou curent teatral. A absolvit Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale, Bucuresti, sectia regie de teatru, clasa conf.univ. Liudmila Szekely Anton, in 2002.

Spectacole: 2006 - Bucharest Calling, versiunea in engleza, de Peca Stefan, Teatrul LUNI de la Green Hours, 2006; 2005- Vitamine, de Vera Ion, Teatrul Foarte Mic, 2005- The Sunshine Play de Peca Stefan, Teatrul LUNI de la Green Hours; Jasiek de Andredj Maleska, spectacol lectura, Teatrul LUNI de la Green Hours; Una de Ioana Pelehatai, spectacol lectura, Teatrul LUNI de la Green Hours; I Hate Helen de Peca Stefan, spectacol lectura, Teatrul LUNI de la Green Hours; 2004- Cheek to cheek de Jonas Gardell,Teatrul de Stat din Arad; 89 89 ...fierbinte dupa 89 , scenariu de Ana Margineanu dupa Stefan Caraman, Petre Barbu, Peca Stefan, Paul Cilian, Calin Blaga; Teatrul Foarte Mic, Bucuresti; De mana de Sofia Freden,spectacol lectura,Teatrul Act, Bucuresti; Radical de Vera Ion, spectacol lectura, Teatrul Foarte Mic, Bucuresti; Cheek to cheek de Jonas Gardell, spectacol lectura,Teatrul Bulandra, Bucuresti; 2003- Decameronul, dupa Boccacio,spectacol prezentat in cadrul Festivalului de Arta Medievala de la SighiSoara regie comuna cu: Radu Apostol, Alexandru, Berceanu, Geanina Carbunariu, Sorin Militaru; Arat bine azi? dupa Xavier Durringer,Teatrul LUNI de la Green Hours, Bucuresti; Morti si Vii de Stefan Caraman, Teatrul Odeon, Bucuresti.

Mircea Constantinescu

Mircea Constantinescu - actor Teatrul Odeon;

Mircea Constantinescu este actor al Teatrului Odeon din Bucuresti, absolvent al Academiei de Teatru si Film, Bucuresti, Facultatea de Teatru, Sectia Actorie. Din 1994 profesor la Academia de Arte LUCEAFARUL, Facultatea de Teatru, Catedra Arta Actorului, 1986-1990 profesor asociat la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, Bucuresti; 1975-1981 actor la Teatrul de Stat Oradea,din 1981 actor la Teatrul Odeon.

ROLURI IN TEATRU: Lou, Domnul De Witt in CAMERA DE HOTEL - o trilogie, de Barry Gifford, regia Alexandru Dabija;Hangiul in ULTIMA FEMEIA A SENORULUI JUAN de Leonid Juhovitki, regia Vladimir Granov;Doctorul, Domnul in IONESCO - CINCI PIESE SCURTE de Eugene Ionesco, regia Alexandru Dabija; Charlotte von Mahlsdorf in SUNT PROPRIA MEA SOTIE de Dough Wright, regia Beatrice Rancea; Pilula in AVENTURILE LUI HABARNAM dupa Nikolai Nosov, regia Alexandru Dabija; Bufon in CYMBELINE de William Shakespeare, regia Laszlo Bocsardi; Gaev, Leonid Andreevici in LIVADA DE VISINI, de A.P. Cehov, regia Sorin Militaru; Paulo Coelho in VERONIKA SE HOTARASTE SA MOARA de Paulo Coelho, regia Gelu Colceag.

COLABORARI: SCAPINO de Moliere, regia Alexandru Dabija, Teatrul Nottara; EUNUCUL de Terentiu, regia Mihai Malaimare, Teatrul Bulandra; CLOVNII, scenariu si regia Mihai Malaimare, Teatrul National Bucuresti.FILME:OMUL ZILEI regia Dan Pita; SCOPUL SI MIJLOACELE regia Dan Marcoci;CENUSA DIN URNE regia Frieder Schuller; ROCHIA ALBA DE MIREASA regia Dan Pita.

Alex Mihail

Alex Mihail a absolvit Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L.Caragiale", Bucuresti, in anul 2005, la Facultatea de Teatru, sectia regie teatru. Este laureat al Premiului UNITER pentru cel mai bun debut, in 2006, pentru spectacolul " O comedie neagra" de Peter Shaffer.

A mai regizat: Junghiuri - Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, Povestea lui Ronald, clovnul de la McDonald's - Teatrul Act.

 

Trupe participante

ARTA - OMUL TRANSEVERSAL, de Stefan Caraman

DISTRIBUTIE: Omul Transversal - Radu Anghel, Soferul - Alexandru Zatreanu, Cocota - Ana Maria Tudorica, Reporterita - Adela Mustatea, Ministrul - Bogdan Cioaca, Maicuta - Mihaela Popescu, Fiica Ministrului - Joenel Madalina

Pornind de la realitatile societatii romanesti, care aproape in toate ramurile de activitate “merge...asa cum merge”, ne-am gandit ca prin interpretarea Omului Transeversal cat si a celorlalte personaje din presa, sa rezulte, sa mearga catre public, un mesaj clar de « nonconformism » :astia suntem, cu noi defilati.

Acest deziderat se poate obtine prin naturalete, pentru ca fiecare spectator, in final, sa-si puna intrebarea : eu ma pot regasi in unul dintre personaje, le pot regasi in viata politica si sociala, sau in viata pur si simplu ?In fond ce suntem noi oamenii ? De unde venim si incotro mergem ? « Omul este un animal biped care vine de nicaieri si se indreapta spre nicaieri. » (Petre Tutea) Societatea este mai mult (din nefericire) o societate de consum, decat o societate care propune ceva :oameni, oameni au spus ?! Caracterul fiecarui om este insul ? (care nu se traieste in lumi paralele)-vezi in primul rand Omul Transeversal sau cocota !!Daca noi spectatorii acestei reprezentatii, nu suntem de acord cu felul lor de a fi, nu ne regasim, atunci sa ne uitam in oglinda si dupa aceea sa facem judecatile valoroase !

CATHARSIS - CASA DE PE GRANITA, de Slawomir Mrozek

DISTRIBUTIE : Eu – Gavril Gheorghievici, Sotia – Camelia Pintilie, Socrul – Mircea Juganaru, Soacra – Raluca Neacsu, Copilul – Claudia Surugiu, Diplomati – Trasnea Andra, Vlad Troncea, Dana Manac, Vamesi – Denisa Badea, Antonia Pana, Granicerul – Dana Manac, Capitanul genist – Ionut Casandroiu, Contrabandistul – Octavian Tudor

"Casa de pe granita" - un text cu multiple semnificatii,un text menit sa ne constientizeze ca omul traieste intr-o lume in care e o iluzie se crezi ca iti trasezi singur destinul.Uneori inocenta poate fi periculoasa.Uneori oamenii inteleg prea tarziu ca nimic nu este definitiv in existenta lor.Uneori pot fi vinovati fara vina.

Spectacolul nostru mizeaza pe simboluri,in primul rand o granita ce devine o perpetua amenintare,o partitura muzicala speram semnificativa,nu in ultimul rand o cromatica sugestiva – a costumelor,a jocului de lumini.Dar poate cel mai mult mizeaza pe puterea fiecarui actor de a transmite o idee – nu treceti prin lume cu ochii inchisi.

HOOLEELOGANS - TARFA CU RESPECT, de J.P.Sartre

DISTRIBUTIE: Lizzie - Suteu Cristina, Fred - Vlad Pandur Alexandru, Senatorul- Spilca Vlad, Negrul -Toma Mihai, Jhon - Dogariu Octavian, James- Nitoaia Alexandra

"Tarfa cu respect" de Jean Paul Sartre pare a fi o "drama ironica" care spune povestea unei prostituate, recent sosite din New York in Sud.Femeia este implicata intr-o incaierare pornita de un alb,intr-un tren.Vina cade asupra unui negru, simbol al inocentei in aceasta piesa, in contrast cu culoarea pielii sale. Se porneste astfel o “cruciada” impotriva acestui biet om. Inselata si manipulata, femeii i se cere sa dea pe mana autoritatilor pe negru. Ea se vede astfel prinsa in interiorul unei lumi predominate de rasism si prejudecati. Este evident atacul la adresa rasismului si la aceea a democratiei americane.

Aceasta piesa ramane, totusi, de actualitate. Societatea americana se confrunta inca cu problema rasismului, cautand sa defineasca democratia. Piesa vorbeste, in cea mai mare parte a ei, despre pierderea libertatii intr-o lume dura, cruda.Tarfa isi pierde libertatea de a alege,negrul e pe punctual sa isi piarda libertatea la propriu si...poate ca, fiecare personaj, isi pierde libertatea, indiferend de ceea ce inseamna ea!

MIMESIS - VISUL UNEI NOPTI DE VARA, de W.Shakespeare

DISTRIBUTIE: Lysander - Maftei Ciprian, Hermia - Rotariu Cristina, Helena - Andron Georgiana, Demetrius - Falticeanu Paul, Snout - Arcana Stefan, Snug - Prisacariu Laura, Flute - Moisii Ioana, Bottom - Varninschi Alex, The Moon - Ursu Ioana, Puck - Popescu Ben

A cincea comedie shakespeariana infatiseaza, raportandu-se indirect la “Romeo si Julieta”, o tema fundamentala, care nu poate fi alta decat dragostea. Fiind intitulata de asemenea comedia dragostei, aceasta creatie shakespeariana tinteste descrierea unor universuri intersectate, total diferite, dar la baza carora guverneaza aceleasi legi spirituale. Numarul lumilor sau al “grupurilor” caare isi dau intalnire fluctueaza in functie de imaginatie. Vagul contur dat tuturor acestor grupuri dau impresia ca nu sunt individualizate pregnant.

Astfel putem trage concluzia ca actiunea desfasurata de Tezeu si Hipolita, sau de Lysander, Hermia, Demetrius si Helena, si de ce nu, chiar si de Oberon cu al sau alai ireal, au scopul de a cladi, pas cu pas, un intreg plan narativ de o complexitate irezistibila. Indragostitii sunt simple marionete ale duhurilor, fiinte automate a caror soarta artificiala si amuzanta de a se indragosti pare numai un joc de papusi acelora care jongleaza cu puteri supraomenesti ce ii inrobesc pe bietii muritori.

MORPHIA - CU USILE INCHISE, de J.P.Sartre

DISTRIBUTIE: Garcin - Catalin Vieru si Florin Trana, Estelle - Andreea Stefanin si Iulia Demetrescu, Ines - Andra Anuta si Mirela Gaman, Baiatul de servici - Catalina Mihai si Florentina Popescu

Piesa intr-un singur act a lui J.P.Sartre, „Cu usile inchise”, reprezentata prima oara la Paris in mai,1944, reprezinta exemplul cel mai elocvent al filosofiei sale existentialiste. Piesa are doar 4 personaje: valetul, Garcin, Estelle si Inez, iar intreaga actiune are loc intr-un spatiu inchis, intr-o camera marginita de pereti reci si usi inchise.Pentru fiecare dintre noi notiunea de iad reprezinta altceva.

Pentru Sartre, spatiul in sine este irelevant, o simpla camera, in timp ce conceptul propriu-zis nu se bazeaza decat pe esentialul unei idei tipic existentialiste: oamenii care ne inconjoara pot deveni propriul nostru iad. Piesa vorbeste si de un iad in care mintea si psihicul uman sunt atrase catre un infern fara pauza, care nu cunoaste notiunea de moderat ci slaveste doar excesului sub orice forma a sa.

NAMELESS - DUPA PLOAIE, de Sergi Belbel

DISTRIBUTIE: Supraveghetor - Costea Alexandru, Secretara satena - Mihaela Scintei, Secretara bruneta - Ciurte Loredana, Secretara roscata - Oana Torodoc, Secretara blonda - Fulvia Folosea, Seful administrativ - Victor Hurdugaci, Curierul local - Marian Matei, Programatorul - Tudor Alexandru, Directoarea executiva - Aura Schiopu

Un acoperis al unui zgarie nori....multe mucuri de tigara....si cativa oameni...care nu au in comun decat doua lucruri:locul de munca si viciul de a fuma.Destinele a 8 oameni se schimba in acest peisaj dezolant.Poate ca fiecare isi face un prieten, sau doar se aliaza cu cineva.Orasul in care traiesc ei e dominat de seceta de 2 ani insa ploaia schimba totul.De ce am ales noi sa facem aceasta piesa?Poate ca pur si simplu i-a placut atat de mult unuia dintre noi,si pasiunea cu care a povestit subiectul ne-a vrajit.Sau poate ca pe toti ne-au surprins ideile de baza ale piesei si dialogurile...

Plasand personajele sub semnul pericolului permanent, Sergi Belbel dezvaluie toate micimile care exista in relatiile umane, in mod special in situatii de putere, dificultatea de a comunica, singuratatea fiecaruia. De aceea, terasa devine, progresiv, un loc al proiectiilor. Visele de crima sau suicid se succed scenelor de flirt.

SLEEPWALKERS - IN UMBRA LUMINII, adaptare dupa Matei Visniec

DISTRIBUTIE: Gufi - Padurariu Otilia, Iola - Buluga Diana, Robderoua - Ionel Dragos, Zeno - Deaconu Andra, Bubi - Rosu Alexandru, Martafita - Gusa Lucia, Tontonel - Toderascu Madalina, Firfirica - Copot Andra, Lulu - Lungu Daniela, Figuratie - Havarneanu Filip, Jianu Georgiana

Intr-o lume a umbrelor in care toti sunt orbi, regele Gufi isi impune autoritatea fata de supusii lui. Fiica acestuia Iola, implineste varsta maritisului si este fortata sa primeasca petitorii. Printre acestia se gaseste si Robderoua care ii arata Iolei o noua fata a vietii, descoperindu-i culorile, invatand-o sa vada.

Acest fapt duce la nasterea haosului in imparatie, in urma caruia Gufi ramane singur in intunericul pe care l-a pazit mereu. Aceasta piesa este o paralela dusa la viata reala, este un basm de moravuri politice care sunt privite cu ironia stilului lui Matei Visniec.

TEATRUL BASTION - RETORICA, de Alexandru Matei

DISTRIBUTIE: Afaceristul - Alexandru Matei, Sotia Afaceristului - Alexandra Tanase, Infirmul - Cristi Marin, Sotia Infirmului - Anca Tudorache, Casnica - Carmen Manea, Sotul Acesteia - Mihai Florescu

Piesa "Retorica" este o combinatie in stil propriu a teatrului-absurd cu teatrul-dans. Prezinta in scena trei cupluri care sunt defapt unul singur, in diferite etape ale evolutiei. Prinsi ca intr-o capcana, sase personaje frustrate si inchise cu totul in sine oscileaza intre confesiuni si cautare. Adevarurile care ies la suprafata nasc conflicte ce duc la paroxism.

Cauti si nu stii ce cauti si nici macar nu stii unde sa cauti. Din pantece cauti iesirea. Cand gasesti "marea" evadare, iti dai seama ca abia acum incepe cautarea. Ca sa-ti fie mai usor travaliul, iti stabilesti niste limite. Limite care devin mai apoi propia colivie de care te simti impovarat si nu mai stii cum sa evadezi. Daca ai acumulat destula forta si convingere, poti sparge bariera.

Heeeei! O mare victorie! Dar ce te asteapta dincolo? Un mare hau in care trebuie sa... CAUTI! Iarasi prea mult? Mai limitezi un perimetru, o alta colivie. Si cand gasesti, toate dispar. Probleme, dar si teluri si vise. Ramai gol si absurd ca o lumanare. - Esti sigur ca vrei sa gasesti ceea ce cauti?

TEEN ACT - OMUL DE ZAPADA, de Lia Bugnar

DISTRIBUTIE: Femeia - Petrica Alina, Barbatul - Alexandru Zlavog

Aceasta piesa se mai poate numi si experiment regizoral.In acest spectacol va fi jucat acelasi text in doua moduri diferite. Prin asta dorim sa demonstram ca exista mai multe moduri de exprimare teatrala.In aceasta piesa este vorba despre societatea care este prezentata intr-un mod metaforizant si anume fiind "oribil mirositoare". Doua persoane gasesc acel loc in care nu miroase reusind sa evadeze.

Relatia lor se aprofundeaza in momentul in care descopera ca au probleme asemanatoare.Aleg acel loc utopic in care se simt excelent numai ei doi,fiind satui de ceea ce se intampla de fapt in societatea de astazi.

YOUNG GIMMICKS - MORTI SI VII, de Stefan Caraman

Asistent 1 - Cristina Grosan, Asistent 2 - Teodora Dascal, Asistent 3 - Andrei Stanciu, Maler - Octavian Fedorovici, Cameea - Andreea Mocanu, Mortisori - Aniela Salajan, Diana Popa, Marelia Popescu, Alex Oprea

Ce devine viata pe un teritoriu al mortii? O lehamite agresiva, intr-o expresie a limbajului coborat in strada. Un produs cu pret redus, dar totusi cu un pret. Singurul. Moartea in schimb, devine fascinanta – mortii uitati de rudele lor sunt reuniti intr-o familie care canta si danseaza. Iar dragostea dintre un barbat si o femeie nu face decat sa defineasca, inca o data, daca mai era nevoie, ororile fiintei omenesti.

Intr-o morga oarecare, dintr-o localitate nenumita, o tanara aflata in moarte clinica este pangarita de un angajat bolnav de necrofilie. Parca pentru a face posibila pedepsirea agresorul ui sau, fata revine la viata. Cei trei asistenti care lucreaza printre cadavre nu au nimic viu in zilnica lor repetitivitate. Cadavrele au mai multa viata, desigur, decat mereu aceleasi bancuri, probleme si simulare a viului asistentilor. Cu tot cinismul acestora, razbate totusi intrebarea: a simti sau a nu simti?

Traineri

Adrian Damian – student Facultatea de Teatru, sectia actorie, Universitatea Babes Boylai,anul III

Alexandru Pavel – student U.N.A.T.C Bucuresti,Facultatea de Teatru,sectia actorie,anul III

Alexandra Salceanu – studenta U.N.A.T.C Bucuresti,Facultatea de Teatru, sectia actorie, anul II

Alexandru Zob – student U.N.A.T.C Bucuresti, Facultatea de Teatru, sectia actorie, anul II

Alina Grigore - studenta U.N.A.T.C Bucuresti,Facultatea de Teatru, sectia actorie, anul IV

Florentina Nastase- studenta Facultatea de Teatru, sectia actorie, Universitatea Babes Boylai,anul III

Gabriel Pintilei - actor Teatrul Odeon, Bucuresti

Horia Suru – student Facultatea de Teatru, sectia actorie, Universitatea Babes Boylai,anul III

Irina Draganescu – studenta U.N.A.T.C Bucuresti,Facultatea de Teatru, sectia actorie, anul II

Pavel Barsan - actor Teatrul de Stat Constanta

Robert Neagoe – actor Teatrul Dramatic Fani Tardini din Galati

Tudor Lucanu - student Facultatea de Teatru, sectia actorie, Universitatea Babes Boylai,anul III

Teatrul "LUNI" de la Green Hours - New York Fuckin' City, de Peca Stefan

DISTRIBUTIE: Adrian Nicolae, Irina Ionita, Laurentiu Banescu

New York [Fuckin' City], un spectacol de "neprofesionisti" (regizat de autorul textului, finisat de un actor, jucat de doi elevi autentici de liceu si un la fel de autentic student – viitor publicitar), e o fascinanta (si surprinzatoare) poveste despre generatia "care nici macar nu este in criza". Si mai vorbeste despre ceva New York [Fuckin' City], un subiect fragil si spinos, foarte greu si rar abordat chiar in dramaturgia (si literatura) tinerilor: cezura ontologica care-i desparte pe copiii Revolutiei de cei ai tranzitiei cu banane, portocale si televiziune la liber.

Generatia (desi nu e cel mai bun termen) a celor dintai poarta, fatalmente, tarele neimplinirii, ale abandonului sau ale pactului confortabil cu o societate ale carei reguli le fac parintii; copiii democratiei inca infantile au pierdut gena fricii (ori s-au nascut fara ea), inconstienta lor nu e doar greseala de tinerete, caci poarta in ei gustul riscului existential.

Nu zece ani il despart pe Laur cel intors in patru labe, dupa succesul/ ratarea-i transoceanica, sa zaca dulce-fatal in orasul de bastina, de liceenii Adi si Irina (in ciuda inspiratiei permanent biografiste a lui Peca, doar in New York [Fuckin' City] personajele preiau numele actorilor), vaccinati contra dezamagirii si gata sa schimbe ei o lume, mai mica sau mai mare. Ce-i desparte e sangele care le curge prin vene, al lui, incarcat de virusii unui sistem social perpetuat parazitar, al lor, rapid, navalnic, cu anticorpi bine dezvoltati.

Cinismul care ascunde impotenta sociala contra optimismul prin care poti privi albastrul cerului. Si, in raspar cu Peca insusi, optimismul castiga, energia vitala a celor ce nu cred in lantul trofic. De aici emotia, de aici asumarea.

Teatrul Studentesc "PODUL" - Spectacol lectura ( Schimb de prizonieri, Ultimul tren, Plutonul de executie, de Stefan Mitroi )

Teatrul Studentesc "PODUL" - Spectacol lectura

LECTURA: Gianina Corondan, Dragos Bucur, Mihai Muntenita, Catalin Frasinescu, Andrei Morariu, Mihai Anton

Infiintat in anul 1967 la initiativa unor studenti (pe atunci) la I.A.T.C. (Magda Bordeianu, Teodor Sugar si Grigore Popa) in mansarda Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti, Teatrul Studentesc "Podul" a avut o neintrerupta activitate. Primul spectacol jucat in acest spatiu a avut loc pe 10 ianuarie 1968.

Este primul teatrul din tara cu spatiu de joc en-rond (in mijlocul publicului) . Regizorul si mentorul trupei este din anul 1970 regizorul Catalin Naum, cel care a indrumat spre profesionism mai multi tineri pasionati de teatru, care au devenit astfel actori de renume. Trupa teatrului PODUL este initiatoare a Festivalului de Teatru Studentesc „Eugene Ionesco” - teatru al absurdului si joaca constant spectacole in cadrul stagiunii “Europa si Noi” din Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti.

Multumiri

Adrian Titieni

Andrei Bortun

Cristina Burlacu

Dan Ungureanu

Marcel Iures

Voicu Radescu

Victor Dragusin